One man with courage is a majority.

Wonder is the beginning of wisdom

Saturday, October 13, 2018

Pledoarie pentru stiinta si tehnologie. Prin Joc


Educatia pentru societatea viitorului este o tema din ce in ce mai complexa, in sarcina institutiilor de invatamant dar si a parintilor. Educatia trebuie sa acopere din ce in ce mai multe teme si domenii intr-o lume mereu in schimbare si evolutie.

De aceea noi credem ca e foarte important ca pe langa abilitati artistice, de comunicare, de empatie si spiritul de echipa, copiii sa dobandeasca si o intelegere practica asupra lumii din jur.

Stiinta si tehnologia pot fi prezentate celor mici prin joc si interactiune, mentinandu-le astfel curiozitatea si interesul si ajutandu-i sa dobandeasca o atitudine pozitiva fata de acest tip de cunoastere.

Va invitam sa realizam impreuna o jucarie de lemn cu laser-cutter-ul.


Esti inventiv, iti plac materialele naturale, tehnologia ?
Vrei sa introduci copilul tau in lumea ingineriei dar acasa nu ai spatiul si mijloacele necesare ?

Va invitam la atelierul “Mesterel face jucarii” unde cei mici vor imbina jocul cu descoperirea noilor tehnologii si a practicii si vor participa activ la: 


  • conceperea unui joc tangram din lemn
  • realizarea jocului prin taiere cu laserul
  • finisarea si personalizarea propriul joc cu care vor pleca acasa.

Varsta recomandata 6 ani+. Pentru un timp de calitate petrecut in familie, parintii sunt sustinuti sa se alature, mai ales copiilor mai mici de 6 ani.

Participarea este libera. Donatiile sunt incurajate.


Intreaga experienta se va desfasura intr-un spatiu plin de spirit ingineresc si creativ, dotat cu diverse unelte si masini de ultima tehnologie.

Locatia Evenimentului : Hackerspace Iasi - Str. Sfantul Andrei, nr 17

Numarul de locuri este limitat, pentru a va asigura unul, sau mai multe, va rugam sa folositi formularul de inregistrarehttps://goo.gl/forms/2Ucjgab6TZcxVwUB3


Va asteptam cu drag, entuziasm si ceai/limonada


Eveniment Facebook aici

SMID - conferinta AHK si impresii

Organizez in casa cosurile pentru colectarea diferentiata a gunoiului, caci acum avem in cartier tomberoane noi, diferentiate cromatic, pentru colectare selectiva.

Asta imi aduce aminte de experienta avuta acum cativa ani in Germania cand tocmai ne mutasem, multe bagaje, multe ambalaje si ... nu gaseam tomberoanele. Citisem la avizierul cladirii regulile (ce ai voie sa arunci la ce container) insa containerele, mai ales unele, nu erau de gasit.
Cu ajutorul vecinilor am descoperit ca "gardul" din fata casei gazduia - intr-un mod elegant si igienic- toate celelalte tomberoane. Schön !
Adevarat ca fiecare, in casa, avea separat gunoiul organic de ambalaje, hartie, sticla si gunoi rezidual - cam multa bataie de cap insa cand platesti doar pentru ridicarea tomberonului de gunoi rezidual iti convine sa il sortezi de celelalte tipuri de deseuri, considerate resurse, netaxabile.


tomberoanele verzi, de langa poarta, contin doar hartie(deci se pastreaza mai bine curatenia)
gardul tip dulap stradal ascunde celelelate tipuri de tomberoane
Am facut aceasta introducere pentru ca, nu demult a avut loc la Iasi workshop-ul-conferinta "Managementul Deseurilor si Reciclarea in Romania" organizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana.
Evenimentul nu numai ca a strans la aceeasi masa specialisti si responsabili ai Sistemelor de Management Integrat al Deseurilor (SMID) din mai multe judete ale tarii si din Germania dar am aflat ca exista evolutie, exista probleme si exista si solutii.




Participantii la workshop au impartasit din experientele lor, impreuna cu provocarile si solutii gasite si in acelasi timp au identificat( sper :-) bune practici.
Dumneaei a venit cu exemple despre modalitati de colectare, selectare, reciclare si re-utilizare.
De pilda in urma incinerarii deseurilor, cenusa rezultata poate fi folosita in industria cimentului, ca materie prima iar legea prevede schimbarea statutului din reziduu in materie prima. 

Daca la Botosani colectorii, reciclatorii si administratiile locale au ajuns sa functioneze impreuna si au depasit problemele legate de plata/tarif, proceduri de colectare, depozite sau statii de sortare si transfer In judetul Neamt deseurile care pot fi reciclate si astfel transformate in materii prime nu sunt preluate de nimeni pentru nimeni nu e dispus sa plateasca.



Cu aceasta ocazie cei prezenti au aflat, de la doamna Armida Hemeling (presedinta pentru Europa de Sud Est a RETech si CEO Goduni International) despre oportunitatile privind recuperarea materiala si energetica in cadrul sistemelor de  management integrat al deseurilor (SMID) si cum aceste oportunitati pot contribui la o economie circulara.

M-am bucurat cand am auzit si explicatia punerii in practica a politicii "platesti cat arunci" - cum spuneam  mai sus, cu cat selectezi mai bine si gunoiul rezidual e mai putin cu atat si taxa e mai mica.

O prima mare diferenta remarcata este aceea ca in tara noastra cadrul legislativ nu este clar si el exista doar de foarte putin timp. In Germania legile privind reglementari in ceea ce priveste SMID exista de peste 40 de ani.

Din cauza legislatiei romanesti (vezi OG 74/2018) neclare, in principal, sunt si multitudini de probleme, expuse de cei care au participat. Una dintre probleme este aceea ca UAT-urile (unitatile administrativ teritoriale) trebuie sa fie unanim de acord cu implementarea unui anumit sistem la nivel de judet. Acest lucru produce foarte multe intarzieri. Solutia Germana (pentru ca si ei se confrunta cu astfel de proces decizional) este de a atasa un deadline(de 2 saptamani) la fiecare scrisoare adresata UAT-urilor care necesita raspuns.

In Suceava, pentru ca judetul este foarte mare (114 UAT-uri) demersurile sunt  mult intarziate.

In judetul Iasi, proiectul este implementat la cele mai inalte standarde si costuri 69 milioane euro (Conform Laura Patravanu, Manager de proiect CJ Iasi) insa nedat in functie! Urmeaza.


Alte informatii in cifre: 

- momentan in Iasi nivelul de reciclare este de 13% , tinta este peste 60% pana in 2019
- in judetul Iasi 60% din deseuri sunt generate de municipiul Iasi
- fractia de gunoi biodegradabil din gunoiul rezidual menajer este de 60% in Romania
- la nivelul municipiului Iasi avem: 
  • 125.220 de pubele de 120 l
  • 9795 containere de 1,1 mc
  • 31.917 unitati de compostare
  • 40 containere de 32 mc
  • 9 containere de transport 
Astfel de intalniri inlesnesc schimbul de informatii si crearea de contacte intre municipalitati, intre acestea si experti in domeniu sau mediul privat.

Reprezentanti ai societatii civile sau ai institutiile in domeniu am expus fiecare dintre noi provocarile cu care ne confruntam. Fie ca spatiile amenajate pentru colectare sunt improprii sau frecvent vandalizate, fie ca deseurile nu sunt nicidecum puse la tomberoane in mod corespunzator o solutie exista sigur: colaborarea intre toate partile implicate si asumarea propriilor responsabilitati.
impreuna cu doamna Anamaria Schiopu, Sef Birou Managementul Mediului, SALUBRIS

Long story short:
lucrurile se intampla si in orasul nostru si tine si de noi sa contribuim la o buna evolutie. 
  Sa debarasam selectiv deseurile !






Monday, September 3, 2018

Botosani


Am ajuns pentru prima oara in Botosani, un oras uitat de glorie si bogatie, cum zic publicatiile din ziua de azi
dar un oras pe care l-am descoperit cu placere.

Inceput de septembrie cu soare puternic si cald.
Asta insa nu ne-a impiedicat sa parcurgem in voie si al racoare strazile centrale, ori la umbra numerosilor arbori ori prin multele parcuri pe care urbea le are.
In botosani exisa foarte multe cladiri vechi si frumoase, construite pe vremea cand de aici se nasteau mari oameni ai Romaniei.
Probabil aglomerarea aceasta de genii a contribuit la cresterea orasului.
Si daca va intrebati care sunt aceste personalitati inafara de Mihai Eminescu va expun o scurta lista

Desi in a doua jumatate a secolului 19 Botosani-ul a inceput sa isi piarda din insemnatate si puterea economica, din cauza constructiei cailor ferate nefavorabile urbei, orasul mai poarta totusi insemnele vietii nobile si asezate de provincie.

Spre deosebire de alte orase ale Moldovei in Botosani exista o multitudine de case memoriale si muzee, cladiri istorice si de patrimoniu iar procentul celor reabilitate este insemnat.

Ca turist poti vizita Muzeul Orasului, Muzeul Etnografic, casa lui Nicolae Iorga, Parcul Mihai Eminescu, Pietonalul central, zona centrului Vechi - ce arata exact ca una din pietele multor orasele din vest, Biserica Uspenia, monument istoric unde a fost crestinat Mihai Eminescu, Biserica Sfantu Gheorghe - impresionanta prin stilul cladirii si turnul de la intrare is zona verde ce o imprejmuieste, biserica spitalului judetean, impodobita cu oua incondeiate, vase cucuteniene si caramida decorativa.
















In Botosani simti ca orasul este pentru oameni, exista numeroase spatii umbrite, trotuare generoase, fantani la fiecare tronson de blocuri, trotuare pavate si treceri la nivel pentru carucioare si biciclete



Aproape de Botosani se afla Ipotesti-ul lui Eminescu unde veti gasi un complex muzeal bine amenajat cu casa memoriala, casa Muzeu Etnografic, biserica familiei, amfiteatru pentru manifestari culturale si chiar posibilitati de cazare.





De la Ipotesti se ajunge rapid la "Lacul codrilor albastru" incarcat cu flori de nufar.
Soseaua pana acolo este acceptabila, sa ii spunem, apoi se merge pe o alee amenajata cu bancute, cosuri de gunoi si inscriptii







Iar daca vi se face foame si doriti sa aveti parte de o experienta deosebita si delicioasa trebuie sa incercati mancarurile de la Popasul Cucarani - mancaruri specifice cu ingrediente din productie proprie - fructe, legume, carne. Mesele sunt asezate intr-o livada de meri, printre copaci iar cei mai nastrusnici pot chiar sa deguste bunatatile in carute










Thursday, August 23, 2018

Creionul de lumina

experiment cu "creionul" de lumina 
22 august 2018


Tuesday, August 21, 2018

Nicolina - Dealul Cetatuiei - potential de salubrizare




De curand am facut o plimbare spre Dealul Cetatuiei, cu punct de plecare intersectia Soseaua Nicolina - Bulevardul  Poitiers.
Scopul acestei plimbari a fost de a descoperi starea locatiei si a aprecia potentialul de imbunatatire.

Natura este ca intotdeauna superba - padurea umbroasa de pe dealul Cetatuiei ofera un refugiu de forfota si circulatia orasului iar raul Nicolina, desi neamenajat e o curgere de apa linistitoare si care intretine vegetatia din jur.

Aceasta este partea frumoasa insa din pacate ea nu este singura.

Partea mai putin frumoasa este aceea ca, desi cu foarte mult potential pentru relaxarea locuitorilor din zona, amenajarile de agrement sau relaxare lipsesc cu desavarsire, si aici ma refer in primul rand la alei, cosuri de gunoi, banci si apoi la locuri de gimanstica si joaca facute din lemn, cai sensoziale sau locuri de picnic.
De asemenea intreaga zona este plina de foart multe gunoaie.

Asadar identific o mare problema : zona contaminata de gunoaie.

Efectul se poate remedia printr-o campanie de salubrizare si ecologizare la care mai multe entitati sa isi dea concursul, de la administratia publica si Salubris pana la socientatea civila.

In paralel trebuie adresate cauzele unei astfel de stari. Printre ele am identificat cateva :

1. Zonele marcate pe harta anterioara par ca sunt in grija nimanui - sunt domeniu public ?

2. Nu exista sau sunt extrem de putine cosuri de gunoi, iar cele care sunt probabil au jumatate de secol asadar ma intreb daca ele mai sunt vizitate de cei care ar trebui sa le goleasca.

3. In zonele marcate se organizeaza regulat Piata de alimente, Piata de masini si lemne, Bazar. Acest luru presupune ca oameni vin pentru o perioada de cateva ore pe zi pentru a desfasura activitati comerciale. Orice om, are pe parcursul unei zile diverse nevoi fiziologice si din pacate neexistand toalete grupuri sanitare si ciusmele de apa, chiar potabila, puse la dispozitie, padurea a devenit marea toaleta.

4. Daca aparent oamenii sunt lipsiti de maniere sau macar de un bun simt al ordinii nu exista nici macar un panou sau vreo placheta care sa le aminteasca ca trebuie "Sa patram orasul curat!"nu exista, asa cum exista cele cu "nu calcati iarba".

alee neamenajata (nici cu pietris, nici cu marcaje de directie nici cosuri de gunoi)

Gunoaie la tot pasul

O ramasita de alee, fara cosuri de gunoi


Maidanul nimanui

Vedere peste raul Nicolina, spre Piata Sudului, neamenajat
Albia raului Nicolina nu este amenajata nici cu arbori care dau umbra, aer mai curat si creeaza un spatiu de relaxare, nu are nici alei de plimbare, nici bancute si ca sa nu mai spunem de locuri unde copii ar putea sa se joace


E bine stiut ca in Cartierul CUG sunt multe familii tinere cu copii, si nu numai, care s-ar bucura de spatii de relaxare.


Zona naturala data de raul Nicolina si proximitatea padurii ar fi considerate adevarate comori in orice oras. In Iasi ele sunt lasate in voia sortii si a derizoriului.
Lucrul acesta trebuie sa se schimbe si noi trebuie sa fim parte din schimbare !

Mai jos va expun cateva locuri in padure amenajate pentru familie si joaca - spre inspiratie:




Dupa cum vedeti amenajarile sunt simple, curate, cu cateva constructii din materiale naturale si durabile care sa ofere posibilitatea, atat copiilor cat si celor mai mari sa petreca timp de calitate.





Si cateva amenajari de vis:

Plaja artificiala amenajata de curand in Remseck am Neckar, BW, Germania

Loc de joaca cu apa in Fulda, Germania
Loc de joaca, Elvetia

Oare studentii nostri arhitecti nu ar putea concepe locuri si constructii potrivite cu relieful nostru?

Oare studentii nostri constructori nu ar putea face o practica interesanta ridicand cateva amenajari pentru joaca, pentru gratare sau pentru relaxare ?

Oare elevilor nostri de la scoli profesionale nu le-ar folosi sa isi puna in practica tot ce invata in cadrul unor proiecte reale si de interes pentru toata comunitatea ?

Oare peisagistii nostri in devenire nu ar contribui cu drag si tragere de inima la amenajarea orasului in care studiaza si in care locuiesc, probabil, cea mai frumoasa perioada a vietii ?



Si .... Toatele publice elvetiene - FOARTE PRACTICE usor de utilizat si usor de mentinut
facute din metal inoxidabil
cu
colac de buda rabatabil, utilizabil pt doritori
 sistem de autocuratare similar cu cel din toaletele avioanelor
suport de sustinere/prindere pentru ambele maini, pe stanga si pe dreapta
robinet cu apa pentru spalare, deasupra vasului de toaleta
dispozitiv pentru sapun lichid deasupra vasului de toaleta
 podea perforata pentru scurgerea lichidelor