Organizez in casa cosurile pentru colectarea diferentiata a gunoiului, caci acum avem in cartier tomberoane noi, diferentiate cromatic, pentru colectare selectiva.
Asta imi aduce aminte de experienta avuta acum cativa ani in Germania cand tocmai ne mutasem, multe bagaje, multe ambalaje si ... nu gaseam tomberoanele. Citisem la avizierul cladirii regulile (ce ai voie sa arunci la ce container) insa containerele, mai ales unele, nu erau de gasit.
Cu ajutorul vecinilor am descoperit ca "gardul" din fata casei gazduia - intr-un mod elegant si igienic- toate celelalte tomberoane. Schön !
Adevarat ca fiecare, in casa, avea separat gunoiul organic de ambalaje, hartie, sticla si gunoi rezidual - cam multa bataie de cap insa cand platesti doar pentru ridicarea tomberonului de gunoi rezidual iti convine sa il sortezi de celelalte tipuri de deseuri, considerate resurse, netaxabile.
 |
tomberoanele verzi, de langa poarta, contin doar hartie(deci se pastreaza mai bine curatenia)
gardul tip dulap stradal ascunde celelelate tipuri de tomberoane |
Am facut aceasta introducere pentru ca, nu demult a avut loc la Iasi workshop-ul-conferinta "Managementul Deseurilor si Reciclarea in Romania" organizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana.
Evenimentul nu numai ca a strans la aceeasi masa specialisti si responsabili ai Sistemelor de Management Integrat al Deseurilor (SMID) din mai multe judete ale tarii si din Germania dar am aflat ca exista evolutie, exista probleme si exista si solutii.
Participantii la workshop au impartasit din experientele lor, impreuna cu provocarile si solutii gasite si in acelasi timp au identificat( sper :-) bune practici.
Dumneaei
a venit cu exemple despre modalitati de colectare, selectare,
reciclare si re-utilizare.
De pilda in urma incinerarii
deseurilor, cenusa rezultata poate fi folosita in industria cimentului,
ca materie prima iar legea prevede schimbarea statutului din reziduu
in materie prima.
Daca
la Botosani colectorii, reciclatorii si administratiile locale au
ajuns sa functioneze impreuna si au depasit problemele legate de
plata/tarif, proceduri de colectare, depozite sau statii de sortare
si transfer In judetul Neamt deseurile care pot fi
reciclate si astfel transformate in materii prime nu sunt preluate de
nimeni pentru nimeni nu e dispus sa plateasca.
Cu
aceasta ocazie cei prezenti au aflat, de la doamna Armida Hemeling (presedinta
pentru Europa de Sud Est a RETech si CEO Goduni International) despre oportunitatile privind recuperarea materiala si energetica in cadrul sistemelor de management integrat al deseurilor (SMID) si cum aceste oportunitati pot contribui la o economie circulara.
M-am bucurat cand am auzit si explicatia punerii in practica a politicii "platesti cat arunci" - cum spuneam mai sus, cu cat selectezi mai bine si gunoiul rezidual e mai putin cu atat si taxa e mai mica.
O
prima mare diferenta remarcata este aceea ca in tara noastra cadrul
legislativ nu este clar si el exista doar de foarte putin timp. In
Germania legile privind reglementari in ceea ce priveste SMID exista
de peste 40 de ani.
Din cauza legislatiei romanesti (vezi OG
74/2018) neclare, in principal, sunt si multitudini de probleme,
expuse de cei care au participat. Una
dintre probleme este aceea ca UAT-urile (unitatile administrativ
teritoriale) trebuie sa fie unanim de acord cu implementarea unui
anumit sistem la nivel de judet. Acest lucru produce foarte multe
intarzieri. Solutia Germana (pentru ca si ei se confrunta cu astfel
de proces decizional) este de a atasa un deadline(de 2 saptamani) la
fiecare scrisoare adresata UAT-urilor care necesita raspuns.
In Suceava,
pentru ca judetul este foarte mare (114 UAT-uri) demersurile sunt mult intarziate.
In judetul Iasi, proiectul este implementat la cele mai inalte standarde si costuri 69 milioane euro
(Conform Laura Patravanu, Manager de proiect CJ Iasi) insa nedat in
functie! Urmeaza.
Alte informatii in cifre:
- momentan in
Iasi nivelul de reciclare este de 13% , tinta este peste 60% pana in
2019
- in judetul Iasi 60% din deseuri sunt generate de municipiul Iasi
- fractia de gunoi biodegradabil din gunoiul rezidual menajer este de 60% in Romania
- la nivelul municipiului Iasi avem:
- 125.220
de pubele de 120 l
-
9795
containere de 1,1 mc
-
31.917
unitati de compostare
-
40
containere de 32 mc
-
9 containere de transport
Astfel
de intalniri inlesnesc schimbul de informatii si crearea de contacte
intre municipalitati, intre acestea si experti in domeniu sau mediul privat.
Reprezentanti ai societatii civile sau ai institutiile in domeniu am expus fiecare dintre noi provocarile cu care ne confruntam. Fie ca spatiile amenajate pentru colectare sunt improprii sau frecvent vandalizate, fie ca deseurile nu sunt nicidecum puse la tomberoane in mod corespunzator o solutie exista sigur: colaborarea intre toate partile implicate si asumarea propriilor responsabilitati.
 |
| impreuna cu doamna Anamaria Schiopu, Sef Birou Managementul Mediului, SALUBRIS |
Long story short:
lucrurile se intampla si in orasul nostru si tine si de noi sa contribuim la o buna evolutie.
Sa
debarasam selectiv deseurile !
