SMID - conferinta AHK si impresii

Organizez in casa cosurile pentru colectarea diferentiata a gunoiului, caci acum avem in cartier tomberoane noi, diferentiate cromatic, pentru colectare selectiva.

Asta imi aduce aminte de experienta avuta acum cativa ani in Germania cand tocmai ne mutasem, multe bagaje, multe ambalaje si ... nu gaseam tomberoanele. Citisem la avizierul cladirii regulile (ce ai voie sa arunci la ce container) insa containerele, mai ales unele, nu erau de gasit.
Cu ajutorul vecinilor am descoperit ca "gardul" din fata casei gazduia - intr-un mod elegant si igienic- toate celelalte tomberoane. Schön !
Adevarat ca fiecare, in casa, avea separat gunoiul organic de ambalaje, hartie, sticla si gunoi rezidual - cam multa bataie de cap insa cand platesti doar pentru ridicarea tomberonului de gunoi rezidual iti convine sa il sortezi de celelalte tipuri de deseuri, considerate resurse, netaxabile.

tomberoanele verzi, de langa poarta, contin doar hartie(deci se pastreaza mai bine curatenia)
gardul tip dulap stradal ascunde celelelate tipuri de tomberoane

Am facut aceasta introducere pentru ca, nu demult a avut loc la Iasi workshop-ul-conferinta "Managementul Deseurilor si Reciclarea in Romania" organizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana.
Evenimentul nu numai ca a strans la aceeasi masa specialisti si responsabili ai Sistemelor de Management Integrat al Deseurilor (SMID) din mai multe judete ale tarii si din Germania dar am aflat ca exista evolutie, exista probleme si exista si solutii.

Participantii la workshop au impartasit din experientele lor, impreuna cu provocarile si solutii gasite si in acelasi timp au identificat( sper :-) bune practici.
Dumneaei a venit cu exemple despre modalitati de colectare, selectare, reciclare si re-utilizare.
De pilda in urma incinerarii deseurilor, cenusa rezultata poate fi folosita in industria cimentului, ca materie prima iar legea prevede schimbarea statutului din reziduu in materie prima. 

Daca la Botosani colectorii, reciclatorii si administratiile locale au ajuns sa functioneze impreuna si au depasit problemele legate de plata/tarif, proceduri de colectare, depozite sau statii de sortare si transfer In judetul Neamt deseurile care pot fi reciclate si astfel transformate in materii prime nu sunt preluate de nimeni pentru nimeni nu e dispus sa plateasca.

Cu aceasta ocazie cei prezenti au aflat, de la doamna Armida Hemeling (presedinta pentru Europa de Sud Est a RETech si CEO Goduni International) despre oportunitatile privind recuperarea materiala si energetica in cadrul sistemelor de  management integrat al deseurilor (SMID) si cum aceste oportunitati pot contribui la o economie circulara.

M-am bucurat cand am auzit si explicatia punerii in practica a politicii "platesti cat arunci" - cum spuneam  mai sus, cu cat selectezi mai bine si gunoiul rezidual e mai putin cu atat si taxa e mai mica.

O prima mare diferenta remarcata este aceea ca in tara noastra cadrul legislativ nu este clar si el exista doar de foarte putin timp. In Germania legile privind reglementari in ceea ce priveste SMID exista de peste 40 de ani.

Din cauza legislatiei romanesti (vezi OG 74/2018) neclare, in principal, sunt si multitudini de probleme, expuse de cei care au participat. Una dintre probleme este aceea ca UAT-urile (unitatile administrativ teritoriale) trebuie sa fie unanim de acord cu implementarea unui anumit sistem la nivel de judet. Acest lucru produce foarte multe intarzieri. Solutia Germana (pentru ca si ei se confrunta cu astfel de proces decizional) este de a atasa un deadline(de 2 saptamani) la fiecare scrisoare adresata UAT-urilor care necesita raspuns.

In Suceava, pentru ca judetul este foarte mare (114 UAT-uri) demersurile sunt  mult intarziate.

In judetul Iasi, proiectul este implementat la cele mai inalte standarde si costuri 69 milioane euro (Conform Laura Patravanu, Manager de proiect CJ Iasi) insa nedat in functie! Urmeaza.

Alte informatii in cifre: 
- momentan in Iasi nivelul de reciclare este de 13% , tinta este peste 60% pana in 2019
- in judetul Iasi 60% din deseuri sunt generate de municipiul Iasi
- fractia de gunoi biodegradabil din gunoiul rezidual menajer este de 60% in Romania
- la nivelul municipiului Iasi avem: 

• 125.220 de pubele de 120 l
• 9795 containere de 1,1 mc
• 31.917 unitati de compostare
• 40 containere de 32 mc
• 9 containere de transport 

Astfel de intalniri inlesnesc schimbul de informatii si crearea de contacte intre municipalitati, intre acestea si experti in domeniu sau mediul privat.

Reprezentanti ai societatii civile sau ai institutiile in domeniu am expus fiecare dintre noi provocarile cu care ne confruntam. Fie ca spatiile amenajate pentru colectare sunt improprii sau frecvent vandalizate, fie ca deseurile nu sunt nicidecum puse la tomberoane in mod corespunzator o solutie exista sigur: colaborarea intre toate partile implicate si asumarea propriilor responsabilitati.

impreuna cu doamna Anamaria Schiopu, Sef Birou Managementul Mediului, SALUBRIS

Long story short:
lucrurile se intampla si in orasul nostru si tine si de noi sa contribuim la o buna evolutie. 

  Sa debarasam selectiv deseurile !

AHK - Managementul Deșeurilor și Reciclarea în România

Nicolina - Dealul Cetatuiei - potential de salubrizare

De curand am facut o plimbare spre Dealul Cetatuiei, cu punct de plecare intersectia Soseaua Nicolina - Bulevardul  Poitiers.
Scopul acestei plimbari a fost de a descoperi starea locatiei si a aprecia potentialul de imbunatatire.

Natura este ca intotdeauna superba - padurea umbroasa de pe dealul Cetatuiei ofera un refugiu de forfota si circulatia orasului iar raul Nicolina, desi neamenajat e o curgere de apa linistitoare si care intretine vegetatia din jur.

Aceasta este partea frumoasa insa din pacate ea nu este singura.

Partea mai putin frumoasa este aceea ca, desi cu foarte mult potential pentru relaxarea locuitorilor din zona, amenajarile de agrement sau relaxare lipsesc cu desavarsire, si aici ma refer in primul rand la alei, cosuri de gunoi, banci si apoi la locuri de gimanstica si joaca facute din lemn, cai sensoziale sau locuri de picnic.
De asemenea intreaga zona este plina de foart multe gunoaie.

Asadar identific o mare problema : zona contaminata de gunoaie.

Efectul se poate remedia printr-o campanie de salubrizare si ecologizare la care mai multe entitati sa isi dea concursul, de la administratia publica si Salubris pana la socientatea civila.

In paralel trebuie adresate cauzele unei astfel de stari. Printre ele am identificat cateva :

1. Zonele marcate pe harta anterioara par ca sunt in grija nimanui - sunt domeniu public ?

2. Nu exista sau sunt extrem de putine cosuri de gunoi, iar cele care sunt probabil au jumatate de secol asadar ma intreb daca ele mai sunt vizitate de cei care ar trebui sa le goleasca.

3. In zonele marcate se organizeaza regulat Piata de alimente, Piata de masini si lemne, Bazar. Acest luru presupune ca oameni vin pentru o perioada de cateva ore pe zi pentru a desfasura activitati comerciale. Orice om, are pe parcursul unei zile diverse nevoi fiziologice si din pacate neexistand toalete grupuri sanitare si ciusmele de apa, chiar potabila, puse la dispozitie, padurea a devenit marea toaleta.

4. Daca aparent oamenii sunt lipsiti de maniere sau macar de un bun simt al ordinii nu exista nici macar un panou sau vreo placheta care sa le aminteasca ca trebuie "Sa patram orasul curat!"nu exista, asa cum exista cele cu "nu calcati iarba".

alee neamenajata (nici cu pietris, nici cu marcaje de directie nici cosuri de gunoi)

Gunoaie la tot pasul

O ramasita de alee, fara cosuri de gunoi

Maidanul nimanui

Vedere peste raul Nicolina, spre Piata Sudului, neamenajat

Albia raului Nicolina nu este amenajata nici cu arbori care dau umbra, aer mai curat si creeaza un spatiu de relaxare, nu are nici alei de plimbare, nici bancute si ca sa nu mai spunem de locuri unde copii ar putea sa se joace

E bine stiut ca in Cartierul CUG sunt multe familii tinere cu copii, si nu numai, care s-ar bucura de spatii de relaxare.

Zona naturala data de raul Nicolina si proximitatea padurii ar fi considerate adevarate comori in orice oras. In Iasi ele sunt lasate in voia sortii si a derizoriului.
Lucrul acesta trebuie sa se schimbe si noi trebuie sa fim parte din schimbare !

Mai jos va expun cateva locuri in padure amenajate pentru familie si joaca - spre inspiratie:

Dupa cum vedeti amenajarile sunt simple, curate, cu cateva constructii din materiale naturale si durabile care sa ofere posibilitatea, atat copiilor cat si celor mai mari sa petreca timp de calitate.

Si cateva amenajari de vis:

Plaja artificiala amenajata de curand in Remseck am Neckar, BW, Germania

Loc de joaca cu apa in Fulda, Germania

Loc de joaca, Elvetia

Oare studentii nostri arhitecti nu ar putea concepe locuri si constructii potrivite cu relieful nostru?

Oare studentii nostri constructori nu ar putea face o practica interesanta ridicand cateva amenajari pentru joaca, pentru gratare sau pentru relaxare ?

Oare elevilor nostri de la scoli profesionale nu le-ar folosi sa isi puna in practica tot ce invata in cadrul unor proiecte reale si de interes pentru toata comunitatea ?

Oare peisagistii nostri in devenire nu ar contribui cu drag si tragere de inima la amenajarea orasului in care studiaza si in care locuiesc, probabil, cea mai frumoasa perioada a vietii ?

Si .... Toatele publice elvetiene - FOARTE PRACTICE usor de utilizat si usor de mentinut

facute din metal inoxidabil

cu

colac de buda rabatabil, utilizabil pt doritori

 sistem de autocuratare similar cu cel din toaletele avioanelor

suport de sustinere/prindere pentru ambele maini, pe stanga si pe dreapta

robinet cu apa pentru spalare, deasupra vasului de toaleta

dispozitiv pentru sapun lichid deasupra vasului de toaleta

 podea perforata pentru scurgerea lichidelor

dezvoltare sustenabila la sat !?

Undeva printre dealurile dintre Iasi si Vaslui, satenii au amenajat un punct de colectare a deseurilor, original si foarte fain, facut din materiale locale.

potential de imbunatatire - Iasi, Bulevardul Tudor

Deunazi am parcurs cu bicicleta distanta Bucsinescu - Leroy Merlin si pentru ca traseul este presarat cu capcane si muuuuulte zone cu un mare potential de imbunatatire le-am inventariat aici.

Arbori neudati si aproape uscati, bulevardul Tudor Vladimirescu
Arborii plantati trebui udati, mai ales in perioadele secetoase. Udarea este optimizata daca la momentul plantarii se introduce in groapa de plantare o teava (plastic) prin care apoi se va turnat direct apa la radacina.

Urcare abrupta pe trotuar, fara trecere la nivel pentru carucioare sau biciclete
In cazurile cand bordurile sunt deja amenajate pentru a nu le inlocui se poate turna un prag de asfalt care sa permita trecerea in rampa dintre carosabil si trotuar

constructii, astfalt cat cuprinde si petice de iarba FARA NICI UN COPAC
Marile magazine toarna asfalt si construiesc hale/cladiri intinse in detrimentul unei planificari urbane echilibrate de aceea minimul pe care ar putea sa il faca este sa pplanteze arbori si arbusti umbritori pe orice bucatica de teren ce o detin.

constructii, astfalt cat cuprinde si petice de iarba FARA NICI UN COPAC
Si grozavele cabluri

Lucrari care ingusteaza banda de trafic pentru pietoni si biciclisti,
Nu exista o marcare temporara auxiliara pentru marirea zonei de trecere
Nu exista o inscriptie pe care sa scrie CINE face lucrarea, in CE consta si CAT dureaza

Vegetatie care invadeaza banda biciclistilor. Nu trebuie eliminata, ci doar tunsa !

PERICOL - denivelare periculoasa pe pista de biciclete.
NOTA: trotuar pentru pietoni nu exista in aceasta zona asa ca toti folosesc pista

Cum va spuneam - nu exista trotuar pentru pietoni

suprafete intinse de iarba FARA COPACI
Bulevardul Tudor era incadrat de arbori - nemtii le mai spun donatori de umbra
Acum bulevardul Tudor e asaltat de masini, aglomeratie si noxe si nici macar unde au mai ramas spatii verzi nu exista suficienti arbori

Haideti si voi la iarba verde in parc !

Ne dorim sa ne relaxam intr-un mediu fara betoane, fara zgomot si fara poluare?

Ne dorim un spatiu in care sa nu fim incorsetati de "nu calcati iarba!" sau "nu culegeti nici o floare" ?

Un loc in care sa descoperim natura ce ne incojoara, plantele si fauna ?

Un loc in care si copiii si adulti sa gaseasca ceva placut de facut si sa ramana impreuna ?

Va doriti un loc ca o gradina pentru zambete si voie buna si cat mai aproape de locuinta voastra ?

NOI DA

Si pentru ca apreciem fiecare oaza de verdeata am organizat o iesire la iarba verde in Parcul Elena Doamna, cu invitatie deschisa, cu scopul de a sensibiliza opinia publica si a exemplifica doar cateva din beneficiile oferite de un spatiu cu natura si liniste aflat in vecinatatea noastra. Aceasta mai ales in contextul in care atat Parcul Elena Doamna cat si multe alte spatii cu verdeata din oras sunt amenintate cu disparitia prin betonare si construire.

Parcul are arbori de cativa zeci de ani, garduri vii, flori si multa vegetatie spontana autohtona si ne-a oferit ocazia mai multor activitati relaxante:

1. Am mers in recunoastere - pentru a gasi un loc frumos propice asezarii 
2. Am stat pe iarba cu totii - relaxati si pusi pe sfat, ai zice, ca-n poiana lui Iocan
3. Am socializat intr-un grup mixt, cu copii si adulti - si nu a fost nici o problema sa ii tinem pe cei mici ocupati si in apropiere in timp ce noi, cei mari, ne delectam cu de-ale "adultilor"
4. Am jucat jocul "Micul Explorator" si copii au recunoscut din plantele existente in parc si eu aflat cateva informatii despre ele. Stiati ca in zonele cu vegetatie spontana multe din plante sunt plante medicinale ?
5. Am impletit coronite - din abundenta de plante crescute spontan
6. Am mirosit flori de la copacii de salcam si de castan si ale tuturor tufelor inflorite din parc
7. A facut un picnic lejer cu limonada si rontanele
8. Ne-am jucat cu cercul zburator - am fugit dupa el, ne-am aplecat, l-am cautat, l-am aruncat, am facut echipe adica
9. Am facut si putina miscare
10. Ne-am jucat cu baloane de sapun.

    Voua ce alte activitati va plac la iarba verde ? Lasati un comentariu!

Intreaga iesire la Iarba Verde a fost o placuta dar si practica modalitate de petrecere a timpului. Proximitatea fata de blocurile de locuinta dar si cadrul natural, needucat cu gazon si flori pretioase au lasat loc imaginatiei si libertatii de miscare.

Spune-ne si tu unde ai iesit ultima oara in natura, nu departe de casa ta!

P.S.
linked links:

Album cu poze din parcul Elena Doamna

Facebook: Parcul-Elena-Doamna

Facebook: CERC.Iasi