 |
| cc Facebook |
Multe din amintirile noastre cu bunicii sunt poate cele mai frumoase amintiri pe care le avem din copilarie, iar pentru cei mai norocosi nu numai din copilarie.
Generatiile/ Persoanele care acum vorbesc (constient si evocativ) despre bunici elogiaza bunatatea si blandetea acestora, momente de bucurie, frumuseata mediului in care traiesc bunicii, savoarea bucatelor, simplitatea vietii
si cel mai probabil ca multi din acesti bunici, vii in sufletele nepotilor, au trait si traiesc in conditii "modeste"
cu toate acestea "modestia" nu ne-a impedicat sa gasim momente de fericire in multe lucruri, uimitor de simple.
Ma intreb,
oare cand vom gasi in "ograda" noastra cel putin tot atat de multe bucurii ?
Un raspuns foarte probabil: cand voi fi si noi bunici 😋
Daca ne place verdeata si natura, de ce nu ne inconjuram mai mult de ele ?
Daca apreciem mancarurile gustoase, de ce nu gatim mai des ?
Daca savuram rosiile abia luate de pe curpan sau mireasma leusteanului proaspat din ciorba
sau pur si simplu menta racoritoare din limonada, creste vreo una din acestea sub grija si dragul privirilor noastre ?
Blocurile de beton din centru sunt mai atractive ?
Jobul ne aduce (multi, pentru unii) bani si suficiente satisfactii?
Televizorul si internetul ne destind pe deplin?
Mancarea pe care o cumparam si o consumam este excelenta ?
Eu una imi doresc
mai mult decat betoane,
mai mult decat strict profesiune,
mai mult decat virtualitate ,
mai multa savoare
simplu nu e
dar nu vreau sa astept pana la bunicie:
Personaje: Patrunjel, Leustean, Petunia, Capsunica, Iasomia, Rosia si Lamaiul
Scena: Balcon,
Secventa: iunie 2017
